Categorii doctrinare: cum să distingem între principiile esențiale și secundare

Cum facem distincția între decizii mari și mici? Cum ne raportăm la cei față de care avem diferențe doctrinare? Care diferențe sunt esențiale și care sunt secundare? Stabilirea unor categorii care să ne ajute să luăm decizii etice, practice și doctrinare ne poate fi de mare folos. De-a lungul anilor am gândit un sistem împărțit în patru categorii, care poate, desigur, suferi modificări. M-am gândit să-l împărtășesc, poate vă este de folos.

  1. Principii esențiale (fundamentale)

În această categorie intră principiile fără de care cineva nu poate fi numit creștin. La începutul secolului XX, un grup de creștini au scris „The Fundamentals: A Testimony To The Truth”, o colecție de 90 de eseuri. Scopul acestor volume a fost să articuleze principiile fundamentale ale creștinismului protestant. De la acest titlu a apărut ulterior denumirea de fundamentalist, folosită astăzi, mai mult sau mai puțin, cu sens peiorativ. Există o categorie de principii în orice domeniu care nu sunt discutabile. „Negociem orice, dar nu și principii”, spunea politicianul Corneliu Coposu. Pentru asta a fost gata să sufere închisoarea la canal, același loc în care a fost închis și bunicul meu. Sistemul de valori e ce determină aceste principii în cazul fiecăruia. Ca pastor și creștin, există câteva principii esențiale de la care nu pot face rabat. În această categorie trebuie puse principiile fără de care cineva nu poate fi considerat creștin. Poate fi cineva considerat creștin dacă nu crede în trinitate? Unii ar zice da, eu nu sunt de această opinie. Aceasta a fost, într-un anumit fel, întrebarea la care au încercat să răspundă autorii „fundamentelor”.

Continuă lectura →

Vârsta omenirii și variantele textuale din Geneza 5 și 11: argumente pentru numerele Septuagintei (3)

Am rămas dator cu acest articol pe care îl aveam scris, dar nu l-am pus pe blog. Primele două părți au fost postate acum câțiva ani.

În acest articol vom privi la problemele TM și totodată la argumente care arată că numerele LXX sunt cele originale. TM are la bază un singur manuscris complet: Codex Leningradensis (1008-1009 d. Hr.). Este cel mai timpuriu text ebraic întreg, iar la acesta se adaugă codex Aleppo (aproximativ 920 d. Hr.) și Cairensis (pe colofonul său este indicat anul 895 d. Hr.), ambele incomplete și de origine masoretică. Manuscrisele LXX sunt cu 5-6 secole mai vechi. Deși există multe manuscrise timpurii care confirmă în cea mai mare parte TM (mai ales manuscrisele de la Marea Moartă), nu avem fragmente timpurii de la Qumran cu Geneza 5 și 11. În ce privește manuscrisele grecești, cele mai importante sunt codex Alexandrinus, Vaticanus și Sinaiticus. Pe lângă aceste codice, există alți autori și mai timpurii care citează numerele LXX. Flavius Josephus urmează LXX, la fel și Demetrius, Eupolemus, Hipolit al Romei, Iuliu Africanul și mulți alții. Primul care adoptă numerele TM este Ieronim (a doua jumătate a secolului IV d. Hr.), traducătorul Vulgatei. Acesta a avut un rol esențial în faptul că TM a devenit textus receptus.

Continuă lectura →

Does the date of the Exodus matter?

You can read the text of the video below

One of the most heated debates in the Christian community is the date of the Exodus. It is a topic of interest not only for Christians, but for Jews, Muslims and even agnostics and atheists. The Exodus is the most referenced event in the Old Testament. The reliability of Scripture stands or falls with it.

Some say the Exodus never happened. As a maximalist, I believe it happened. One of the most important questions is: when did the Exodus take place? This debate involves Biblical studies, textual criticism, archaeology, apologetics and much more. It has all the ingredients. That’s why it’s so complex. What maximalists can agree upon is that the Exodus took place, that much we know. Then why does the date of the Exodus matter so much?

I think the main reason is apologetic. I read on a Facebook group the message of a saddened wife. Her husband dropped out of faith because of not seeing reliable evidence for the Exodus. She wrote the following:

Continuă lectura →

Ce s-a întâmplat cu grădina Edenului?

The pre-flood world is fascinating. Obviously, we don’t have as much info about it as we’d want. In the creation story, the author takes a good bit of space to present the Garden God created: a lush paradise on Earth in which the first couple lived. But God also lived in the Garden, together with his heavenly host and the first couple. Genesis does not clearly state that, but looking at texts like Isaiah 14, Ezekiel 28 and Revelation 21 and 22 we can see that God created the Garden for himself as well. For further reading, I would recommend the writings of Michael Heiser.

Continuă lectura →

Fața războiului va învinge fața lui Putin

NB: Am scris acest text în dimineața zilei de 26.02.2022, la două zile după începerea războiului. Am zis să aștept ca să nu vorbesc la cald. Sunt tot mai convins de această părere. Rețineți, e doar o părere.

Invazia rusă a Ucrainei ne-a șocat pe toți. Ucrainenii cât și rușii au fost la fel de șocați. Chiar și mulți soldați ruși n-au știut spre ce se îndreaptă. Este încă devreme să vorbim de o victorie militară de o parte sau alta, dar, dincolo de războiul armatelor, se știe deja învingătorul moral: Ucraina fără doar și poate. Rusia a invadat un vecin pașnic. Acest vecin am fi putut fi noi, românii. Slavă Domnului că nu ne învecinăm cu rușii deși ei vor să se învecineze cu noi.

Puterea și anii lungi la putere i-au luat mințile lui Putin. În loc să se înțelepțească, vârsta l-a făcut și mai nesăbuit. Deceniile de putere i-au oferit ocazia să se înconjoare cu yesmeni, să controleze media și să sugrume (la propriu în unele cazuri) opoziția. Ce să mai vorbim de echilibrul puterilor în stat, e total absent. Putin face mișcări militare nesăbuite care costă mii de vieți deja, iar asta nu poate arăta decât disperarea lui. După planurile coapte la Kremlin în ultimii ani, sfătuitorii militari au estimat o incursiune militară de câteva zile până va cădea Kyivul. Socoteala de la Kremlin nu se potrivește cu cea de la Kyiv. Invazia aceasta este o nebunie criminală.

Continuă lectura →

The author and audience of Hebrews

Please see my previous post on Paul’s 5th missionary trip as it connects well with this one. The purpose of this post is not to delve too much in the arguments, but to present a chronological and contextual frame for the writing of the epistle to the Hebrews. I shall approach the arguments in more debth in another post hopefully.

While the Neronian persecution is taking place (64-68), another major event is happening: the Jewish-Roman war (66-73). The Jewish Christians left Jerusalem and moved temporarly to Pella (according to Eusebius; also Josephus mentions many important Jews leaving Jerusalem once they had the opportunity – Jewish War 6.5.3), on the E side of the Jordan. Some remain in the proximity of their homes, but as time passes, it’s getting obvious that the Romans will win the war and possibly destroy the city. Therefore, most of them decide to move on with their lives. The largest Jewish communities were in Alexandria (Egypt), Babylon, Rome, and Asia Minor. But they weren’t only Jewish, they were Jewish Christians. Therefore, it makes all the sense in the world for them to move where there is a Jewish Christian community. In Asia Minor, the biggest Jewish community was in Ephesus, and that is where the largest Christian community was as well. Therefore, a good size of the group moved to Asia Minor, many of them in Ephesus. It is possible that some Jewish Christians made this move soon after the failed siege of Cestius Gallus in September-October 66. The fact that this was so is indicated by the Church tradition that tells us that apostle John, together with the Lord’s mother, moved to Ephesus. If such an important leader moves, it is very likely that others will follow him. It is probable that John postponed the move as much as possible, and moved to Ephesus only when the distruction of Jerusalem was obvious or it happened. At the end of 66 and in 67, the fall of Jerusalem was far from obvious. On the contrary, the Jews were rejocing over their victories while one of the best legions was being relocated from Britania to the oposite side of the empire. 

Continuă lectura →

„Acts 29”: Paul’s 5th missionary trip

Luke finishes the book of Acts in Rome, with Paul under house arrest. Yet Paul’s life doesn’t finish there. We get some good clues and information from the epistles written after Acts 28 and some hints from the Church Tradition. There will be plenty of arguments that aren’t explained here since this is only the narrative, but if you look at the references, you will find clues there. After this post, we will look into the audience and authorship of the epistle to the Hebrews because I think it ties really well with the 5th missionary trip. Put in a narrative way, here is how Paul’s 5th missionary trip looks as we put together the information we have in 1 Timothy, Titus and 2 Timothy.

Paul was released from the house arrest in Rome (Acts 28) somewhere around 61-62 AD. I don’t think he made it to Spain as we don’t have proof of that from the epistles (yes, I am aware of some Church Fathers hinting at that). We only have his desire stated in Romans 15. Also, Spain would be a major endevour that would take a lot of time and that wouldn’t leave enough time for the places we do know Paul visited.

Continuă lectura →

Vârsta omenirii și variantele textuale din Geneza 5 și 11: o analiză a problemelor LXX (2)

Vârsta lui Metusala este o problemă menționată în scrierile patristice. Susținătorii TM amintesc acest argument ca fiind suficient pentru a dovedi că numerele LXX nu sunt de încredere întrucât ar înseamnă că Metusala a trăit 14 ani după potop. Augustin amintește de această problemă și crede că este vorba de o eroare de copiere făcută de traducătorii inițiali ai LXX (Civ. XV.11). În Codex Alexandrinus există o editare care corectează numărul 167 și scrie 187, număr găsit și în TM. Alexandrinus a fost copiat la 700 de ani aproximativ după traducerea inițială a LXX în Alexandria (281 î. Hr.), și, deși această greșeală este evidentă, aceasta nu a dispărut în copiere. Dacă Augustin are dreptate, atunci a. Codex Alexandrinus a fost copiat dintr-un manuscris foarte vechi al LXX și/sau b. scribii nu și-au permis nici măcar să facă corecturi sau emendări în cazurile evidente. În orice caz, cifra de 167 este greșită și de aceea în multe manuscrise septuagintare a fost înlocuită cu 187. Pentateuh Samaritean spune că Metusala avea 67 de ani la nașterea lui Lameh. La fel și cartea Jubileelor, carte ce a influențat cât se poate de clar numerele PS. Acest lucru face posibilă ideea ca manuscrisul care a fost folosit de autorul cărții Jubileelor și PS să fi avut cifra eronată 167. În acest caz, eroarea a mers mult mai în spate în procesul copierii, iar scribii inițiali ai LXX doar au copiat numerele din manuscrisul original. În orice caz, fără doar și poate, numărul corect este 187, iar asta este clar și din TM și din diferite manuscrise LXX, Flavius Josephus, Julius Africanus, Ieronim, Augustin și mulți alții. Prin urmare, această problemă ridicată în cazul LXX este una rezolvabilă.

Cea de-a doua problemă o reprezintă prezența unui patriarh total inexistent în TM și PS: Cainan, fiul lui Arfacșad (Geneza 11). În TM, Arfacșad îl naște pe Sela, pe când în LXX Arfacșad îl are ca fiu pe Cainan (e vorba de un al doilea Cainan, primul este în Geneza 5, dar cei doi nu trebuie confundați). Ca să complicăm problema, evanghelistul Luca îl amintește în genealogia Mântuitorului (Luca 3:36). Acest lucru ne poate indica faptul că Luca a folosit manuscrise grecești în compunerea listei genealogice. Cainan nu apare nici în lista lui Flavius Josephus deși acesta folosește numerele LXX și spune clar că a folosit manuscrise evreiești pentru a-și compune istoriile (faptul că are propriile traduceri a numelor în greacă arată că nu folosește un manuscris LXX).

Continuă lectura →

Locația Sodomei în știrile arheologice

Săptămâna aceasta am văzut printre știri o descoperire arheologică fenomenală. Este vorba de situl Tall el-Hammam din Iordania, cea mai probabilă locație a Sodomei. Situl este excavat din 2005. Concluziile științifice a sute de oameni implicați în acest proces sunt uimitoare, le puteți citi AICI.

Arheologul Steven Collins a făcut o treabă excelentă și în ce privește definirea termenului evreiesc kikkar din Geneza 13. Termenul înseamnă cerc/disc și este folosit pentru a se referi la regiunea verde din jurul Iordanului, la nord de marea Moartă. Mai multe informații găsiți AICI.

Continuă lectura →